h1

Voidheart

September 5, 2008

No shadows, no reflections..

Totul imi suna sec.
Capul ma doare infiorator de tare, si, ma intreb, ce naiba caut treaza la 9 dimineata? Patul scartaie lung cand incerc sa ma dau jos, intensificand apasarea pe care o simteam deja pe tample.

Am o perioada depresiva nashpa.

Ar trebui sa simt caldura. In schimb, am nervii incordati intr-o continua amorteala si simt cum, in vene, in loc de sange, imi curg cioburi de gheata. Incerc sa indepartez orice urma de apropiere cu lumea din jur si ma izolez, pentru cateva clipe, departe de tot si departe de mine. Un fior rece imi strabate tot corpul si ma ingroapa intr-un somn inghetat.

Paseam absenta pe trotuarul incins, iar sunetul gol al tocurilor mele lovind asfaltul rezona in mintea mea din ce in ce mai pierdut. Luminile orasului ardeau in noapte, farurile strapungeau intunericul in nuante violente. Ma alaturam umbrelor, ascunzandu-ma in urma lor, privind in jur, spre demonii noptii. Oboseala parea si mai greu de suportat pe caldura sufocanta, aproape ireala pentru acele ore tarzii.

Oamenii sunt un amalgam incandescent de atuuri si defecte. Intr-o continua schimbare. Intr-un ritm imposibil de urmarit.

Totul imi suna sec.

This is where it starts, this is where it will end

“Everything was subjective. There were only personal apocalypses. Nothing is a cliché when it’s happening to you. “(Max Payne 1)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: